[...] Şi pentru că vremea se anunţa bună în weekend, ne-am gândit să creem un eveniment pentru cei împătimiţi de MTB, munte şi nu numai, menit să ne strângă într-un mic grup (18 persoane), pentru a savura frumuseţile Munţilor Ciucului, aflaţi la doar câţiva kilometri de Oneşti.
Astfel, duminică dimineaţa ne-am adunat în faţa clubului cei 13 (număr cu noroc!) participanţi la eveniment. Am încărcat biclele în maşini şi am plecat spre Beleghet.
Ajunsi acolo, ne-am schimbat în echipamentele de ciclism, am făcut o ultimă verificare tehnică, o poză de grup (foto) şi am încălecat…

Am traversat satul Sulţa iar după câţiva km am ajuns în satul Coşnea, un loc parcă decupat din mirifica Elveţie. (Mă apucă mirarea câteodată când, surprins de magia peisajului autohton, realizez cât de superficiali suntem. Ne-am urbanizat mult prea mult, am uitat de origini şi am ajuns să ne uităm pe Discovery la “tehnici de supravieţuire”, tehnici care vreme în urmă se numeau instincte).
În fine… pedalăm de ceva timp pe un plat fals de 2% până la 4% admirând peisajul de care se pare că nu ne mai săturăm.

Prima oprire o facem la bufetul din sat (pentru o hidratare scurtă cu bere şi apă).

Prima problemă tehnică nu întârzie să apară (Sebiţă îşi blocase lanţul între pinioane şi coada biclei), însă o rezolvăm rapid.
Încălecăm şi pedalăm, iar de data asta lucrurile încep să devină ceva mai serioase. Danica ne anunţă că urmează Culmea Ciucului cu o urcare ceva mai abruptă.
Într-adevăr apare prima ascensiune care se pare că face plăcere cuiva. Cui?
Marian – pardon, domnu’ Marian, pentru prieteni – o ia la sănătoasa pur şi simplu până în vârf. Danica după el, urmat de studentul din Cluj – Tudor, dacă nu mă înşel – care dă la pistoane de parcă vrea să rupă “băbutza” pe care pedalează.
Mi-e greu să descriu priveliştea care ne aştepta pe culme. Bine că am apucat să fac câteva fotografii.

E greu de înţeles câteodată de ce stăm la bloc, înghesuiţi în 50 de mp şi ascultăm zilnic cu plăcere “comoditatea urbană” – zgomotul ghenei de gunoi scuturată bine în maşina de salubritate…
Ajunşi sus, facem o pauză binemeritată în aşteptarea celorlalţi 10 care din motive tehnice fac în grup un pushbike.
Ne reunim pentru o altă poză de grup, păpăm fiecare ce ne-a mai rămas prin rucsacuri şi ne îndreptăm spre o ultimă urcare uşoară, spre releu, după care ne organizăm puţin pentru prânz…
Ne hotărâm să plece înainte Danica şi Marian spre Păstrăvăria Cărunta, punctul final de realimentare, să comande din timp prânzul.
Zis şi făcut până jos, când după o coborâre demnă de un circuit de downhill, se aude un fâsâit ameninţător. Mda… pană spate la Scott-ul lui Marian.
Pana s-a dovedit a fi ceva mai serioasă. Bolovănişul a scurtat viaţa anvelopelor Rocket Ron ale Scott-ului mai repede decât era prevăzut, de uzura firească. Pur şi simplu ambele anvelope au fost sfâşiate… Asta e. Bine că a fost doar atât. “Vulcanizăm” pana şi o luăm din loc… Încă 15 km şi… apoi mâncăm!!! Ce?! Habar n-avem… dar speram
Finalmente, păstrăvăria!!!
Danica deja era hidratat cu primă bere şi firesc urma sora ei mai rece.
Peştele era deja pescuit şi pregătit pentru prânz, mămăliguţă, mujdei şi pentru cine era mai flămând, o ciorbiţă proaspătă de păstrăv… (foto) sau rechin?

A curs berea, apa şi pe alocuri pălinca… puţină cei drept dar suficient de multă ca cineva să se creadă “curcan” (foto)…

După alimentarea binevenită, cu greu ne dezlipim de păstrăvărie, dar măcar ghiftuiţi şi hidrataţi cum se cuvine… Mai avem încă 20 km până la maşini…
Mulţumim celor 13 participanţi la Bikemotion Live!, prima ieşire organizată de micul nostru (dar inimos) club de emoţie în mişcare.

P.S. Am uitat un lucru important… Să felicit “pinionul principal” aka Roxi, care încurajează cu fiecare ocazie prezenţa feminină la astfel de deplasări, chiar dacă are o biclă de 14 kile şi…

…unghiile făcute cu gel în culoarea clubului … Deci se poate fetelor!!!

P.S.2. Ne vedem la masa critică, vinerea următoare.
Rămas bun, până atunci!

Marian aka domnu’ Marian, pentru prieteni

Mai multe fotografii aici

19/09/2011. Forum Iaşi Bike Club, Vali Catargiu (foto):
“Oneştiul s-a prezentat la faţa locului cu o competiţie foarte bine organizată! Fără taxă de participare şi cu o echipă de organizare inimoasă (unde am remarcat-o pe doamna Zlăvog) oamenii, în special din zonă s-au adunat în număr mare pentru o adevărată sărbatoare a bicicletei. Maratonul a avut 22 km şi a traversat drumuri de ţară şi poteci printre câmpuri cu porumb. Din când în când admiram priveliştile montane din împrejurimi. S-a plecat din start cu Maus, Laco, Bogdănel ca favoriţi. Cumva traseul avea asemănări cu ce rulăm noi la Botoşani aşa că la premiere am luat, destul de surprinşi de performanţă, grosul premiilor. 2 locuri I, 2 locuri II şi 1 loc III. Sunt sigur că această competiţie va ridica mult nivelul cicliştilor din zonă.”
—
Mulţumim Vali. Vă aşteptăm la următoarea ediţie în formula completă.
STAFF Bike Motion

20/09/2011. Mulţumim Jet Power Team pentru prezenţă şi impresii:
http://jetpowerteam.blogspot.com/2011/09/bike-motion-onesti-2011.html

22/09/2011. Ziarul Ora 25. “247 de participanţi la Maratonul Bike Motion Onestin 2011″:
http://ziarulora25.ro/ziar/index.php?option=com_content&view=article&id=2388:247-de-participani-la-maratonul-bike-motion-onestin-2011&catid=115:tineret&Itemid=109
Articol preluat şi de Oneştionline.ro

Adobe® Kuler™ – view color values: Emotion Shades by valiholban
Download: logo-1.cdr, logo-1.ai, logo-2.cdr, logo-2.ai

10 Things I have learned about Mountainbiking by Filme von Draussen